Blocanții receptorilor de angiotensină – tentativă terapeutică împotriva SARS-CoV-2

În momentul publicării acestui articol (februarie 2020), epidemia de COVID-19 a dus deja la mult mai multe victime în comparație cu epidemiile de SARS și MERS combinate. Medicamentele care pot ajuta la suprimarea răspândirii sale rapide și la reducerea ratelor mari de mortalitate sunt necesare în mod urgent. Dezvoltarea vaccinurilor împotriva virusului SARS-CoV-2 poate dura multe luni. Mai mult, este posibil ca vaccinurile bazate pe peptide virale codificate să nu fie eficiente împotriva viitoarelor epidemii de coronavirus, deoarece mutațiile virusului le pot face inutile.
O ipoteză recentă a sugerat că blocanții receptorilor de angiotensină (AT1R) pot fi benefici pentru pacienții infectați de COVID-19 care prezintă pneumonie.
O sugestie similară, care propune tratamentul pacienților cu COVID-19 cu blocanți AT1R, a fost prezentată într-un „răspuns online rapid” postat de British Medical Journal în data 4 februarie 2020.
Aceste tentative s-au bazat pe observația că SARS-CoV-2 utilizează enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) ca situs de legare a receptorului pentru proteina spike a virusului, în mod similar ca și tulpina de coronavirus implicată în epidemia cu SARS 2002-2003.
Expresia crescută a ACE2, în urma administrării cronice a blocanților AT1R la pacienții infectați cu SARS-CoV-2, în mod paradoxal, îi poate proteja împotriva afectării pulmonare acute, mai degrabă decât să crească riscul de a dezvolta SARS.
Tentativa de a aplica antagoniști AT1R, cum ar fi Losartanul și Telmisartanul ca terapie împotriva SARS-CoV-2, pentru tratarea pacienților înainte de dezvoltarea sindromului respirator acut, rămâne nedovedită până la încercare. La momentul scrierii acestui articol, sfârșitul epidemiei COVID-19 nu este la vedere și sunt necesare (și sunt făcute) acțiuni drastice pentru suprimarea răspândirii și a deceselor. Prin urmare, cea mai rapidă abordare pentru evaluarea fezabilității sale este analizarea registrelor clinice ale pacienților și aplicarea tehnologiei pentru a determina dacă pacienții care au fost tratați cu antagoniști AT1R înainte de diagnosticare (pentru tratarea hipertensiunii arteriale, a bolii renale diabetice sau alte indicații) au avut evoluții mai favorabile. Mai mult decât atât, procentul de persoane tratate cronic cu blocanți AT1R, în populația generală, ar trebui comparat cu procentul de internările ale pacienților infectați cu SARS-CoV-2 care prezintă simptome grave. Dacă s-ar constata că acesta din urmă este semnificativ mai mic, acest lucru ar sprijini ideea că blocanții AT1R conferă protecție împotriva simptomelor severe în rândul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2.

Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/32129518/

Choose your Reaction!
Leave a Comment

Your email address will not be published.