COVID-19: Manifestări gastrointestinale și potențiala transmitere fecal-orală

Focarul pneumoniei produsă de noul coronavirus (2019-nCoV), dezvoltat inițial într-unul dintre cele mai mari orașe (Wuhan) din provincia Hubei, China, la începutul lunii decembrie 2019, a fost declarat, de către Organizația Mondială a Sănătății, a șasea urgență internațională de sănătate publică și, ulterior, boala produsă de acest nou virus a luat numele de COVID-19. Studiile actuale au dezvăluit că simptomele respiratorii ale COVID-19, cum ar fi febra, tusea uscată și chiar dispneea, reprezintă cele mai frecvente manifestări ale pacientului la prezentare, similare cu cele din Sindromul Respirator Acut Sever (SARS, 2003) și din Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS, 2012), care este indică ferm transmiterea prin picături Flügge și prin contact. Cu toate acestea, incidența unor manifestări comune precum diaree, greață, vărsături și disconfort abdominal variază semnificativ în rândul diferitelor populații de studiu, împreună cu debutul precoce și insidios, frecvent urmat de simptome respiratorii tipice.
Recent, două laboratoare independente din China au declarat că au izolat cu succes 2019-nCoV activ din scaunul pacienților (studiu încă nepublicat).
Cercetări recente ale bioinformaticii asupra analizei datelor transcriptomice unicelulare ale plămânului uman normal și asupra sistemului digestiv au fost realizate pentru a identifica compoziția și proporția expresiei enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ECA2) și au relevat faptul că ECA2 nu a fost exprimat în cantitate mare doar în celulele pulmonare alveolare de tip 2 (AT2), ci și în epiteliul stratificat al esofagului superior și la nivelul enterocitelor din ileon și colon. Odată cu creșterea permeabilității peretelui gastrointestinal la agenții patogeni străini, din momentul pătrunderii virusului, vor apărea simptome enterice precum diaree, care în teorie indică faptul că sistemul digestiv ar putea fi vulnerabil în fața infecției cu SARS-CoV-2.
Nu în ultimul rând, leziuni hepatice ușoare până la moderate, inclusiv valori crescute ale aminotransferazelor, hipoproteinemie și prelungirea timpului de protrombină, au fost raportate în investigațiile clinice cu COVID-19 existente, în timp ce până la 60% din pacienții care au suferit de SARS au avut insuficiență hepatică.
În mod surprinzător, date recente despre secvențierea ARN unicelulară din două cohorte independente au relevat o îmbogățire semnificativă a expresia ECA în colangiocite (59,7% din celule) în loc de hepatocite (2,6% din celule), care sugerează că 2019-nCoV ar putea duce la afectarea directă a căilor biliare intrahepatice.

Sursa: https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(20)30281-X/fulltext

Choose your Reaction!
Leave a Comment

Your email address will not be published.